Duminică, 24 februarie 1985

†Întâia și a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (Lăsatul sec de brânză)

Dezlegare la lactate, ouă și peșteNu se fac cununii

După tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, capul lui nu a fost îngropat împreună cu trupul.

Citește mai mult

Se mai prăznuiesc

†Sf. Cuv. Petroniu de la Prodromu

Rugăciunea serii

Născătoare de Dumnezeu, Fecioară

Următorul praznic

(†)Buna VestireLuni, 25 martie

Tradiții ale zilei

Dragobetele

Dragobetele este considerat de unii „sărbătoarea dragostei” la români. În unele sate se credea că în această zi se logodesc păsările, iar tinerii mergeau în pădure să culeagă primele flori și se prindeau în joc.

Dragobetele nu este o sărbătoare bisericească și nu apare în calendarul ortodox. Obiceiul, păstrat mai ales în Muntenia, a fost readus în atenție în ultimii ani, adesea ca răspuns românesc la Ziua Îndrăgostiților.

Lăsata secului

Înaintea Postului Mare, familiile se adună la o ultimă masă de dulce, cu ouă, brânză și plăcinte, și își cer iertare unii altora.

În Transilvania se păstrează „strigarea peste sat”: flăcăi urcați pe un deal strigă în glumă năravurile fetelor și ale flăcăilor din sat. În alte locuri, copiii aprind focuri sau se joacă cu „hodăițe”.

Cererea de iertare ține de rânduiala Bisericii, iar jocurile țin de obiceiul popular.