Sf. Prorociță Ana

Prorocița Ana era fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer, și trăia la Ierusalim în vremea Nașterii Domnului. Evanghelia după Luca spune că fusese căsătorită doar șapte ani, apoi rămăsese văduvă și ajunsese la optzeci și patru de ani.

Nu se depărta de Templu, slujind lui Dumnezeu zi și noapte, cu post și rugăciune.

Când Maria și Iosif L⁠-⁠au adus pe Pruncul Iisus la Templu, la patruzeci de zile după naștere, Ana a venit în același ceas, I⁠-⁠a mulțumit lui Dumnezeu și a vorbit despre Prunc tuturor celor care așteptau izbăvirea Ierusalimului.

Este numită prorocița pentru că a recunoscut în Pruncul de patruzeci de zile pe Mântuitorul făgăduit. Biserica o pomenește a doua zi după Întâmpinarea Domnului, împreună cu dreptul Simeon, ca pildă de văduvie trăită în rugăciune și în nădejde.