Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei

Sfântul Martin a fost episcop al Romei la mijlocul secolului al VII⁠-⁠lea. Pe atunci, împărații bizantini sprijineau o învățătură potrivit căreia Hristos ar avea o singură voință, nu și o voință omenească alături de cea dumnezeiască, și interziseseră orice discuție despre aceasta.

Martin a adunat în 649 un sinod la Roma, la care a participat și Sfântul Maxim Mărturisitorul, și care a osândit această învățătură. Mâniat, împăratul Constant al II⁠-⁠lea a poruncit arestarea lui.

Martin a fost dus cu forța la Constantinopol, bolnav, a fost judecat, umilit în public și închis în condiții grele. A fost apoi exilat în Crimeea, la Chersones, unde a murit în 655, în lipsuri și singurătate, după ce scrisese prietenilor cât de părăsit se simțea.

Biserica îl cinstește ca mărturisitor al adevăratei credințe în Hristos.