†Sf. Cuv. Antonie cel Mare
Sfântul Antonie s-a născut în Egipt, în jurul anului 251, într-o familie creștină înstărită. Rămas orfan la tinerețe, a auzit la biserică cuvintele Evangheliei: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te, vinde averile tale și dă-le săracilor”.
Le-a primit ca pe o poruncă pentru el, și-a împărțit pământurile și s-a retras din lume. A trăit întâi lângă sat, apoi într-un mormânt și apoi într-o fortăreață părăsită, ani lungi în singurătate, luptând cu ispitele prin post și rugăciune.
Oamenii au început să vină la el după sfat, iar în jurul lui s-au adunat ucenici; de aceea este numit părintele monahismului. A coborât la Alexandria în vremea persecuției, ca să-i întărească pe mucenici, și mai târziu ca să mărturisească împotriva arienilor.
A murit în 356, la peste o sută de ani. Viața lui a fost scrisă de Sfântul Atanasie cel Mare.
Își serbează numele
Prăznuim nu este o publicație oficială a Bisericii Ortodoxe Române. Datele sunt verificate cu calendarul Patriarhiei Române.