Posturile din 2039

De mai multe zile

De o zi

Fără post miercurea și vinerea (harți)

După Crăciun, până în Ajunul Bobotezei25 decembrie 2038 – 4 ianuarieîncepe în 4.426 de zile
Săptămâna Vameșului și a Fariseului7–⁠12 februarie
Săptămâna brânzei21–⁠27 februarieNu se mănâncă carne. Lactatele, ouăle și peștele sunt îngăduite în toate zilele.
Săptămâna Luminată17–⁠23 aprilie
Săptămâna după Rusalii6–⁠11 iunie
După Crăciun, până în Ajunul Bobotezei25 decembrie – 4 ianuarie 2040

Ce înseamnă fiecare post

Postul Mare (Postul Paștilor)
  • Nu se mănâncă carne, lactate, ouă și pește.
  • De luni până vineri, rânduiala veche cere mâncare fără ulei; calendarul arată, zi de zi, unde este dezlegare la ulei și vin.
  • Sâmbăta și duminica este dezlegare la ulei și vin.
  • Dezlegare la pește: la Buna Vestire (25 martie) și la Florii.
  • În primele zile ale postului și în Vinerea Mare, mulți țin ajunare, adică nu mănâncă deloc o parte din zi sau toată ziua, după putere.
  • Copiii, vârstnicii, bolnavii, femeile însărcinate sau care alăptează postesc după sfatul duhovnicului, fără să⁠-⁠și pună sănătatea în pericol.
  • În această perioadă nu se oficiază cununii.

Postul Mare este cea mai lungă și mai importantă perioadă de pregătire din anul bisericesc. Este drumul spre Paști, făcut ca să ajungem la Înviere cu inima curățită. Biserica nu vede postul doar ca o schimbare de meniu.

Mâncarea simplă ajută trupul să se liniștească, iar timpul și banii economisiți pot merge spre rugăciune, spre slujbele specifice postului și spre cei care au nevoie. Duminicile din această perioadă au fiecare o temă: credința, pocăința, Crucea, rugăciunea, smerenia.

Postul se ține în familie și în comunitate, fără mândrie și fără a⁠-⁠i judeca pe alții. Mulți se spovedesc și se împărtășesc în acest timp. Dacă cineva nu poate posti complet, din motive de sănătate sau de muncă, vorbește cu duhovnicul ca să găsească o măsură potrivită.

Postul Nașterii Domnului (Postul Crăciunului)
  • Nu se mănâncă carne, lactate și ouă.
  • Dezlegare la pește în zilele arătate în calendar: de obicei sâmbăta și duminica, la Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) și la Sfântul Nicolae (6 decembrie).
  • Marțea și joia este, de obicei, dezlegare la ulei și vin; lunea, miercurea și vinerea postul este mai aspru.
  • În ultimele zile dinaintea Crăciunului nu mai este dezlegare la pește.
  • Ajunul Crăciunului (24 decembrie) este zi de post aspru; mulți mănâncă doar turte sau nimic până seara.
  • În această perioadă nu se oficiază cununii.
  • Dezlegările exacte pentru anul în curs sunt cele din calendarul BOR.

Postul Crăciunului este o vreme de așteptare. Biserica ne invită să pregătim în inimă loc pentru Hristos, Care Se naște într⁠-⁠o peșteră săracă.

Este un post mai blând decât Postul Mare, cu mai multe dezlegări, dar cu același scop: mai puțină grabă, mai multă rugăciune și mai multă atenție la cei din jur.

În această perioadă cad sărbători iubite, precum Sfântul Andrei și Sfântul Nicolae, iar în biserici răsună de la 21 noiembrie cântările care vestesc Nașterea. Colindele, darurile și bucuria Crăciunului au mai mult gust când vin după o pregătire adevărată.

Mulți se spovedesc și se împărtășesc în acest post. Pentru copii, postul poate fi un exercițiu simplu și bucuros, nu o povară: o faptă bună pe zi, o rugăciune scurtă, o mâncare împărțită cu cineva.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel
  • Nu se mănâncă carne, lactate și ouă.
  • Dezlegare la pește, de obicei, sâmbăta și duminica, precum și la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie).
  • În celelalte zile se mănâncă de post, cu dezlegările la ulei și vin arătate în calendar.
  • Nu se oficiază cununii în această perioadă.
  • Dezlegările exacte pentru anul în curs sunt cele din calendarul BOR.

Postul Sfinților Apostoli vine după bucuria Paștilor și a Rusaliilor. Tradiția spune că apostolii, după ce au primit Duhul Sfânt, au postit și s⁠-⁠au rugat înainte de a pleca să vestească Evanghelia.

Biserica ne cheamă să facem la fel: după sărbătoare, să ne adunăm puterile și să ne întoarcem la viața de zi cu zi cu o credință mai trează. Este un post mai ușor, cu dezlegări frecvente, care cade vara, când avem la îndemână multe legume și fructe.

Se încheie cu prăznuirea Sfinților Petru și Pavel, doi apostoli foarte diferiți, unul pescar, celălalt om învățat, care au slujit același Hristos. Postul ne amintește că fiecare, cu darurile lui, este chemat să⁠-⁠și pună viața în slujba celorlalți.

Postul Adormirii Maicii Domnului
  • Nu se mănâncă carne, lactate, ouă și pește.
  • De luni până vineri, rânduiala veche cere mâncare fără ulei; calendarul arată unde este dezlegare.
  • Sâmbăta și duminica este dezlegare la ulei și vin.
  • La Schimbarea la Față (6 august) este dezlegare la pește.
  • Nu se oficiază cununii în această perioadă.

Postul Adormirii este scurt, dar aspru, asemănător cu Postul Mare. Este închinat Maicii Domnului, pe care românii o iubesc și o cinstesc în mod deosebit.

În aceste două săptămâni, în multe biserici și mănăstiri se citesc Paraclisele Maicii Domnului, rugăciuni de cerere prin care credincioșii îi încredințează necazurile și bolile lor.

Postul ne ajută să privim spre viața ei: smerită, răbdătoare, atentă la voia lui Dumnezeu chiar și atunci când nu înțelegea totul.

Postul vine în mijlocul verii, în vreme de concedii, de muncă la câmp și de căldură, de aceea măsura lui se potrivește cu sfatul duhovnicului. Se încheie cu Sântămăria Mare, când mulți merg în pelerinaj la mănăstirile cu hramul Adormirii.

Postul de miercuri și vineri
  • Se mănâncă de post: fără carne, lactate și ouă.
  • Calendarul arată dacă în acea zi este dezlegare la ulei și vin sau la pește, de exemplu când cade o sărbătoare mare.
  • Nu se postește miercurea și vinerea în perioadele de harți: Săptămâna Luminată, săptămâna de după Rusalii, de la Crăciun până la Ajunul Bobotezei și săptămâna Vameșului și a Fariseului.
  • În Săptămâna brânzei (înaintea Postului Mare) se mănâncă lactate, ouă și pește și miercurea, și vinerea, dar nu carne.

Miercurea și vinerea sunt zile de post în tot anul. Miercurea amintește de ziua în care Iuda L⁠-⁠a vândut pe Hristos, iar vinerea de ziua Răstignirii.

Primii creștini țineau deja aceste două zile, ca pe un mod simplu de a⁠-⁠și aminti în fiecare săptămână de Patimile Domnului. Postul săptămânal ține credința trează și în afara marilor posturi: o mică renunțare, făcută cu bucurie, care ne amintește de ce suntem creștini.

Biserica nu cere ca aceste zile să fie triste. Se pot face și fapte bune, ajutor dat cuiva, o rugăciune în plus. Cine are probleme de sănătate sau muncă grea poate cere sfatul duhovnicului, care îi va spune ce măsură i se potrivește.

Ajunul Bobotezei
  • Zi de post aspru.
  • Mulți credincioși nu mănâncă până nu gustă din agheasma mare sfințită în această zi.
  • Dacă ajunul cade sâmbăta sau duminica, rânduiala se ușurează după calendar.

Ajunul Bobotezei pregătește sărbătoarea Botezului Domnului. În această zi se sfințește în biserici agheasma mare, apa pe care credincioșii o iau acasă și o păstrează tot anul.

Postul aspru din ajun arată respectul față de acest dar și dorința de a⁠-⁠l primi cu trupul și cu sufletul pregătite. Pentru mulți, ajunul este și ziua în care preotul trece pe la case cu agheasmă și binecuvântează familia.

Este o zi bună pentru liniște, rugăciune și împăcare, pentru că Boboteaza vorbește despre curățire și început nou. Mulți folosesc această zi și pentru a face curățenie în casă, ca locuința să fie pregătită pentru binecuvântare.

Copiii pot fi lăsați să ajute: să pregătească o lumânare și un vas curat pentru agheasmă.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
  • Zi de post, chiar dacă nu cade miercurea sau vinerea.
  • Calendarul arată dacă este dezlegare la ulei și vin.
  • Nu se oficiază cununii.

Pe 29 august, Biserica își amintește de moartea Sfântului Ioan Botezătorul, ucis din porunca regelui Irod pentru că i⁠-⁠a spus adevărul despre viața lui.

Postul din această zi este un semn de doliu și de cinstire pentru proorocul care a avut curajul să nu tacă în fața nedreptății. Ziua ne întreabă și pe noi cât de cinstiți suntem cu propria viață și dacă avem curajul să spunem adevărul cu blândețe.

Obiceiurile populare legate de această zi nu țin de învățătura Bisericii; ce cere Biserica este postul și rugăciunea. Sfântul Ioan a pregătit calea Domnului prin pocăință, iar postul acestei zile ne cheamă și pe noi la o mică pocăință, fără tristețe, dar cu seriozitate.

Înălțarea Sfintei Cruci
  • Zi de post, chiar dacă nu cade miercurea sau vinerea.
  • Calendarul arată dacă este dezlegare la ulei și vin.
  • Nu se oficiază cununii.

Deși este o sărbătoare mare, Înălțarea Sfintei Cruci este și zi de post, pentru că Crucea ne amintește de Patimile Domnului. Bucuria și postul stau aici împreună: ne bucurăm de biruința lui Hristos și, în același timp, ne amintim cu recunoștință cât a costat.

Postul acestei zile este o mică cruce purtată din iubire, nu o pedeapsă. Este un bun prilej pentru a ne închina la Sfânta Cruce în biserică și pentru a ne aminti de cei care își poartă astăzi crucea bolii sau a singurătății.

Mulți se închină în această zi la cruci de pe marginea drumurilor sau din cimitire și aprind o lumânare pentru cei dragi.

Ajunul Crăciunului
  • Zi de post aspru, ultima din Postul Crăciunului.
  • Mulți mănâncă doar seara, mâncare simplă de post, sau turte cu nucă.
  • Dacă ajunul cade sâmbăta sau duminica, rânduiala se ușurează după calendar.

Ajunul Crăciunului încheie cele patruzeci de zile de pregătire. Este o zi a liniștii dinaintea bucuriei: casa se pregătește, se fac ultimele daruri, iar seara încep colindele.

Postul aspru din ajun ne ajută să nu ajungem la praznic obosiți și sătui, ci cu dorul în inimă. Mulți merg la spovedanie și se împărtășesc la Liturghia de Crăciun.

Copiii pot fi învățați că ajunul nu înseamnă lipsă, ci așteptare: ziua în care tot ce facem pregătește venirea lui Hristos.

Masa din seara de ajun poate fi simplă și frumoasă în același timp: o mâncare de post, colaci, nuci, o lumânare aprinsă și o rugăciune spusă împreună.

Fără post miercurea și vinerea (harți)
  • Nu se postește nici miercurea, nici vinerea.
  • Harții nu înseamnă îmbuibare: Biserica ne cheamă la bucurie, nu la exces.

Harții sunt perioadele în care Biserica ne cere să nu postim, nici măcar miercurea și vinerea. După marile sărbători, bucuria are nevoie de timp ca să fie trăită.

Săptămâna Luminată prelungește Paștile, cele douăsprezece zile de după Crăciun prelungesc Nașterea Domnului, iar săptămâna de după Rusalii prelungește Cincizecimea.

Săptămâna Vameșului și a Fariseului, la începutul Triodului, ne învață că postul nu trebuie să ne facă mândri, ca pe fariseul care se lăuda cu postul lui. În aceste zile ne bucurăm împreună, cu măsură și recunoștință.

Este bine ca bucuria acestor zile să fie împărțită și cu cei singuri sau săraci, ca nimeni să nu rămână pe dinafară.